Pendant le Dernier Néolithique le territoire du présent - la province de jour Oltenia est témoin d'une diversité culturelle. La région a une cuvette hydrographique abondante qui jouera un rôle important dans les dynamiques des gens Néolithiques situés dans la partie du sud du Carpathians. La partie occidentale d'Oltenia, de la région de Cazane, est inhabitated par la communauté des gens Vinča situés dans la phase evolutive C (les règlements d'Almajel, Valea Anilor, la Jument d'Ostrovul). Le projet stratigraphic des règlements montre une continuité de type de Sălcuţa (l'IIIrd evolutive la phase).
Entre le Jiu et l'Olt dispay culturel complexe peut être enregistré, on peut remarquer des règlements appartenant à Vădastra (d'abord evolutive la phase surpasse l'Olt, dans la deuxième phase est restreint seulement entre les deux ruisseaux), Dudeşti (les éléments de date de la région du Jiu coulant dans le Danube), BoianV (les pénétrations dans le côté gauche de l'Olt), Gumelniţa B. La présence des populations appartenant à Gumelniţa dans la région Olt qui étaient dans la Dernière phase sont sous l'influence des gens Stepic de Cernavod ă le type. Il y a des fragments de poterie avec la coquille battue dans la colle et la décoration réalisée en utilisant la corde dans les règlements comme Vădastra, Sălcuţa, Ostrovul Corbului, Drăgăneşti Olt.
À la suite de ces procédures de mélange la culture Eneolithic Sălcuţa apparaît et s'étend dans Banat qui a des connexions avec Bubanj et les cultures Krivodol. Pendant la période Eneolithic ces gens raccorderont la partie du sud avec l'intérieur du Carparhians le jeu du rôle d'un filtre.
LA DIVISION DANS LES PÉRIODES de SALCUTA ENEOLITHIC la CIVILISATION
Dans dernier eneolithic, dans Oltenia et une partie de Banat là a vécu certaines communautés soi-disant - Salcuta. La période de développement de cette civilisation est caractérisée par de grandes émigrations, la direction de promenade principale au moment respectif en allant de l'Est à l'Ouest.
La recherche de vestiges comme Salcuta dure depuis presque un siècle et pendant ce temps quelques évaluations pour cela ont été élaborées d'un point de vue tant chronologique que culturel.
Les renseignements stratigraphic principaux naissent dans Salcuta stratigraphy. À temps, ceux-ci ont été corrélés à quelques données des médiums dans le quartier la Bulgarie - Krivodol et la Serbie-Bubanj, en arrivant à une conclusion d'une évolution synchrone et d'un complexe culturel qui résonne atteint sur la Mer Egee.
Une période grande, jusqu'à 1970, on l'a dit que l'évolution de cette civilisation est prolongée sur quatre longues phases et ceux-ci on était égalé à l'évolution de civilisation Gumelnita (D.Berciu, I.Nestor). La recherche des vestiges de l'Ait de Corbeau, Almajel, la Vallée d'Années (Mehedinti), Cerat, Simnic, Verbicioara, le Ravin (Dolj), Draganesti Olt, Dobrosloveni, Resca, (Olt) les endroits a imposé de nouvelles réalités culturelles et evolutional comme :
- la phase IV de Salcuta est une civilisation indépendante
La culture de Salcuta est ultérieure à la culture Gumelnita et seulement dans sa première phase cela pourrait avoir été contemporain avec les communautés Gumelnita isolées dans la partie accidentée de Muntenia.
Les populations de Cernavoda ont atteint le médium Salcuta et ils sont contemporains avec celui-ci en parlant de la phase classique III. Il y a le matériel abondant dans Ait de Corbeau, Salcuta, Vadastra, la Vallée d'Années, Draganesti Olt.
Les populations de Salcuta ont utilisé les haches faites de coppes, le type de Jaszlandany même dans la phase evolutional III niveau (le morceau de Resca) et la métallurgie de cuivre a été hautement développée, toutes les catégories d'instruments couleur cuivre à partir de cette période étant bien représentée.
Au moment présent nous estimons que la fin de civilisation de Salcuta ne devrait pas être fouillée dans la phase de Salcuta III niveau, mais dans un moment chronologique attrapé avant Salcuta IV et après Salcuta III un si les phases d'IIIb de l'Ait de Corbeau. Cette réalité chronologique peut être trouvée dans Salcuta, Almajel, Cerat, Simnic, le si d'Almajel Draganesti Olt les endroits.
C'était stratigraphically trouvé par les explorateurs scientifiques, mais à cause du fait qu'en ce temps-là on a considéré que Salcuta IV a été la fin, ils n'ont pas exigé cette réalité stratigraphic et il a été considéré comme appartenant à la phase III.
CRONOLOGIA ABSOLUTA SALCUTA
Civilizatie raspandita in Oltenia, estul Banatului, nord vestul Bulgariei(grupul Krivodol), sud vestul Serbiei(grupul Bubanj), Macedonia( Supljevec Bakarno Gumno), Albania(Maliq II) si datand din perioada eneolitica tarzie.
Wednesday, December 19, 2007
Friday, April 13, 2007
Elemente noi de cronologie absoluta pentru complexul cultural Salcuta-Bubanj-Krivodol
Drd. Catalin Patroi( studiu in curs de publicare)
Analiza vestigiilor apartinand culturii Salcuta si analogiile cu spatiile inconjuratoare au permis incadrarea acestei civilizatii in perioada eneolitica tarzie. Modelul ce a stat la baza acestei cronologii relative este cel al analizelor tipologice, stratigrafice, comparative. O serie de discutii legate de problema originii populatiilor salcutene si a inventarului arheologic ce a apartinut acestora impune o analiza si din punctual de vedere al datelor obtinute in urma datarii cu C14.
In prezentarea de fata nu vom relua discutiile despre avantajele si limitele metodelor de datare absoluta, problematica aceasta fiind mai cunoscuta in vestul Europei, unde exista numeroase laboratoare de analiza si baza de date. Si unii specialisti romani[1] si au indreptat atentia spre acest subiect reusiind sa lege putinele date C14 apartinand eneoliticului romanesc de fenomenele culturale sincrone din spatiile vecine.
Putinele analize C14 pentru cultura Salcuta sunt din asezarile de la Salcuta, Curmatura, Ostrovul Corbului si ,,Pestera Hotilor,, de la Baile Herculane.
2615 Salcuta II - Curmatura - BIn – 1977 5710 +/- 45 A.Laszlo 1997
2616 Salcuta IIb – Salcuta – Gr.N- 1990 5475 +/- 55 A.Laszlo 1997
2617 Salcuta II b – Salcuta – Gr.N – 1985 5450 +/- 50 A.Laszlo 1997
2618 Salcuta – Ostrovul Corbului – SMU 5627 +/- 77 A.Laszlo 1997
2619 Salcuta IIIb – Ostrovul Corbului – nec1 5591 +/- 82 A.Laszlo
2620 Salcuta III b – Ostrovul Corbului – nec2 5260 +/-60 A.Laszlo
Pentru zona grupului Krivodol datele au fost coroborate cu rezultatele obtinute din esantioane prelevate din asezarile Pipra, Krivodol, Golijamata Pestera, Telis.
Daca pentru arealul din nordul Dunarii datele converg intre intervalul 4451-3980 cal.B.P., pentru zona de NV a Bulgariei datele se incadreaza in intervalul 4330-4020 cal.B.P.
Cercetarile din ultimii ani au dus la completarea tabloului evolutiv al complexului cultural Salcuta-Bubanj-Krivodol cu date noi obtinute din asezarile de la Pipra II, Galatin II, Redutite II-III, Liga 2-3.
Cercetarile de la Liga, district Pleven s-au desfasurat intre anii 2000-2002 si a fost escavata o suprafata de 275mp si au fost conduse de M.Dimitrova(Muzeul Lovech), R.Peikov( Muzeul Veliko Tarnovo) si P.Zidarov(Univeristatea Tubingen). Au fost continuate sapaturile lui V.Gergov( Muzeul Telish) din anii 1977 - 1979. Asezarea este in apropierea raului Isker si se afla la mica distanta de cea de la Redutite.
Analizele cu C14 se incadreaza intre 4450-3940 BC pentru Liga II si 4170-3900 BC pentr Liga III.
Datele de la Redutite II – 4330 - 4170 si Redutite III - 4340 – 3815 plaseaza aceasta asezare spre finalul evolutiei grupului eneolitic Krivodol.
Sunt inaintate urmatoarele sincronisme:
- Liga III - Salcuta III – Galatin I – Krivodol IV-V – Redutite III
- Liga II – Salcuta IIa – Redutite II – Sadovec – Gl. K. – Vinca D
- Liga I – inceput de Vinca D
Raportat la vecinii sai, complexul cultural Salcuta-Bubanj-Krivodol comporta anumite realitati cronologice stabilite cu ajutorul elementelor de cronologie relative. Este interesant de observat daca cele doua modalitati de datare reusesc sa surprinda aceleasi legaturi cronologice.
Astfel pentru relatiile cu mediul gumelnitean, datele stratigrafice au relevant un sincronism intre cele doua culture la nivelul fazei B1. Este stiut ca in Muntenia, in zona deluroasa , supravietuiesc comunitati gumelnitene tarzii numite de unii autori Bratesti. Din pacate, daca pentru faza evolutiva Gumelnita A sunt destul de multe date atat din spatial nord dunarean cat si de la sud, pentr Gumelnita B1 ele lipsesc. Poate viitoare analize ale unor mostre din asezarile cu elemente B1 de la Bucsani, Vtanesti, Cascioarele, Gumelnita sa acopere si acest gol. In tot cazul, pentru faza Gumelnita A datele variaza intre anumite limite cronololgice: faza A1 -4600- 4375/4350 i.Hr. si faza A2 – 4550-3950 i. H.
Au fost luate in calcul seriile de date de la:
- Cascioarele ,,Ostrovel,, - Gumelnita A 1- 4900 - 4550 i.H.
- Azmaska Moghila - Gumelnita A 2- 4550/4450 - 4250 i.H.
- Goljamo Delcevo - Gumelnita A 1- 4600-4475/4450i.H.
- Gumelnita A 2- 4475/4450 – 4350/4325 i.H.
- Ovcarovo - Gumelnita A 1- 4450-4400 i.H.
- Gumelnita A 2- 4500-4250 i.H.
- Smjadovo - Gumelnita A 2- 4550/4525-4250 i.H.
Prezenta unor materiale cernavoda in complexe din Oltenia, in mediul culturii Salcuta , in asezari apartinand unor faze finale, a dus la postularea unui sincronism intre cele doua populatii. Vestigiile in cauza au aparut in asezarile salcutene de la Ostrovul Corbului(necropola eneolitica)- fazele IIIa si IIIb de tip Salcuta, Valea Anilor - faza evolutiva III, Salcuta – fazele IIc-III, nivelul salcutean tarziu de la Vadastra, Cuptoare ,, Sfogea,, - fazele IIc-III, Draganesti – Olt –faza III.
Intrucat data din nivel Cernavoda Ia de la Harsova pare a fi contaminata, iar ca valoare se afla sub cele ale grupului Pevet din Bulgaria( care este o prelungire Cernavoda spre sud in fazele Ib si Ic) si folosind datele din asezarea de la Hotnita – Vodopada( faza Cernavoda Ib), evolutia acestei populatii ar fi urmatoarea:
- Cernavoda Ia – 4000-3900/3850 i.H.
- Cernavoda Ib – 3900/3850 – 3650 iH.
- Cernavoda Ic – 3650 – 3400/3300 i.H.
Datele trebuiesc completate cu cele obtinute la Ovcharovo Platoto(II) apartinand grupului Pevet ce se incadreaza intre cca. 3955-3690/3600 i.H.
[1] Vl. Dumitrescu, Consideratii cu privire la pozitia cronologica a culturii Cucuteni in raport cu culturile vecine, Apulum, 7, 1, 1968, p. 35-51; idem, Cronologia absoluta a eneoliticului romanesc in lumina datelor C14, Apulum, 12, 1974, p. 23-39; D.Monah, La datation par C14 du complexe culturel Cucuteni-Tripolie, La civilisation de Cucuteni en contexte europeen, BAI I, 1987, p. 69-79; C.M.Mantu, Cateva consideratii privind cronologia absoluta a neo-eneoliticului din Romania, SCIVA,46, 3-4, 1995, p.213-235; Iadem, Cronologia absoluta a culturilor eneolitice din Romania si relatiile cu lumea egeo-anatoliana, CI, 17, 1, 1998, p. 83-100; C.Bem, Propunere pentru o schita cronologica a eneoliticului romanesc, Pontica, 33-34, 2000-2001, p.25-121; A.Radu, Cateva consideratii asupra datarilor C14 si a conditiilor climatice referitoare la complexul cultural Bubanj-Salcuta-Krivodol, Banatica, 16, 1, 2003, p.153-168.
Date C14 necalibrate din asezarile grupului Krivodol din Bulgaria:
Liga – metoda de analiza AMS
Liga 2 5650 +/- 45BP (Charcoal, Ua 20607)
Liga 2 5545 +/- 45 BP (Charcoal, Ua 20608)
Liga 2 5490 +/- 45 BP (Charcoal, Ua 20610)
Liga 3 5215 +/- 55 BP (Bone, Ua 21562)
Liga 3 5160 +/- 45 BP (Bone, Ua 21563)
The excavations at Liga 2000-2002 that these were directed by Mr. Gergov &Prof. K. Randsborg (Copenhagen), financed through the latter, carried out byDr. Inga Merkyte and a Bulgarian-Danish team, and published by her (etc.) asActa Archaeologica Supplementa VI, 2005.
Redutite II 5400 +/- 50 BP(Seeds, BIn 2240) – apud Y.Boyadziev
Redutite III 5430 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2663) – apud Y.Boyadziev
Redutite III 5395 +/- 70 BP(Seeds, BIn 2241) – apud Y.Boyadziev
Redutite III 5240 +/- 45 BP(Charcoal, BIn 2242) – apud Y.Boyadziev
Redutite III 5240 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 2243) – apud Y.Boyadziev
Redutite III 5230 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2388) – apud Y.Boyadziev
Redutite III 5170 +/- 45 BP(Charcoal, BIn 2244) – apud Y.Boyadziev
Krivodol I 5445 +/- 45 BP (Grain, BIn 2114) – apud Y.Boiadziev
Krivodol II 5295 +/- 40 BP (Charcoal, BIn 2113) – apud Y.Boyadziev
Pipra II 5295 +/- 45 BP (Grain, BIn 2115) – apud Y.Boiadziev
Telish I 5400 +/- 50 BP (Charcoal, BIn 2240) – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5230 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2242) – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5295 +/- 70 BP(Charcoal, BIn 224) – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5330 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2388) – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5170 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2244) – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5240 +/- 50 BP(Seed, BIn 2241) – apud Gergov et al. 1985
Galatin II 5090 +/- 280 BP(Charcoal, Hv 12756) – apud Y.Boiadziev
Galatin II 4480 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 3316) – apud Y.Boiadziev
Galatin II 4360 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 3317) – apud Y.Boiadziev
Kolarovo I 4040 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2675) – apud Y.Boiadziev
Kolarovo I 3780 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2707) – apud Y.Boiadziev
Yagodina I 5595 +/- 50BP (Charcoal, BIn 2245) – apud Y.Boiadziev
Yagodina I 5980 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2385) – apud Y.Boiadziev
Yagodina I 5265 +/-50 BP(Charcoal, BIn 2389) – apud Y.Boiadziev
Yagodina II 4960 +/- 50 BP(Grain, BIn 2247) – apud Y.Boiadziev
Yagodina II 5000 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2249) – apud Y.Boiadziev
Yagodina II 5060 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2250) – apud Y.Boiadziev
Haramijska 5240 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 3340) – apud Y.Boiadziev
Haramijska 5250 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 3341) – apud Y.Boiadziev
Haramijska 5150 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 3342) – apud Y.Boiadziev
Haramijska 5190 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 3343) – apud Y.Boiadziev
Haramijska 5030 +/- 80 BP(Charcoal, BIn 3344) – apud Y.Boiadziev
Haramijska 5150 +/-50 BP(Charcoal, BIn 3345) – apud Y.Boiadziev
Golyamata 5900 +/- 70 BP(Charcoal, BIn 2112) – apud B.Nikolov 1980
Peshtera
Dyakovo II 5620 +/- 100 BP(Charcoal, BIn 2610) – apud Y.Boiadziev
Date C14 din asezarile grupului Pevet din Bulgaria
Ovcharovo 5025 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 1547) – apud Quitta 1978
Ovcharovo 4910 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 1510) – apud Quitta 1978
Ovcharovo 4885 +/- 80 BP(Charcoal, BIn 1511) – apud Quitta 1978
Hotnitsa 4830 +/-60 BP(Charcoal, BIn 3681) – apud Y.Boiadziev
Hotnitsa 4950 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 3683) – apud Y.Boiadziev
Hotnitsa 4950 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 3684) – apud Y.Boiadziev
Hotnitsa 4890 +/- 60 BP(Charcoal, BIn 3685) – apud Y.Boiadziev
Hotnitsa 4830 +/- 60BP(Charcoal, BIn 3680) – apud Y.Boiadziev
Date C14 calibrate din asezarile grupului Krivodol din Bulgaria:
Liga – metoda de analiza AMS
Liga 2 4400 - 4340 – 1s / 4460 – 4320 – 2s (Charcoal, Ua 20607)
Liga 2 4540 – 4450 – 1s / 4600 – 4350 – 2s (Charcoal, Ua 20608)
Liga 2 4370 – 4320 - 1s / 4460 - 4240 - 2s (Charcoal, Ua 20610)
Liga 3 4000 – 3940 – 1s/ 4050 – 3900 -2s (Bone, Ua 21562)
Liga 3 4050 – 3960 – 1s / 4170 – 3940 -2s (Bone, Ua 21563)
Redutite - metoda C14
Redutite II 4330 – 4220 / 4190 - 4170 – apud Y.Boyadziev 1996
Redutite III 4340 - 4240 – apud Y.Boyadziev 1996
Redutite III 4340 – 4220 / 4200 - 4150 – apud Y.Boyadziev 1996
Redutite III 4220 – 4200 / 4150 - 4120 – apud Y.Boyadziev 1996
Redutite III 3870 – 3865 / 3855 – 3840 - apud Y.Boyadziev 1996
Redutite III 4220 – 4200 / 4140 - 4120 – apud Y.Boyadziev 1996
Redutite III 4040 – 3940 / 3840 - 3820 – apud Y.Boyadziev 1996
Krivodol - metoda C14
Krivodol I 4350 – 4220 - apud Y.Boiadziev 1996
Krivodol II 4330 – 4220 / 4190 – 4170 – apud Y.Boyadziev 1996
Pipra - metoda C14
Pipra II 4230 – 4070 / 4050 -4040 – apud Y.Boiadziev 1996
Telish - metoda C14
Telish I 4330 – 4220 / 4190 – 4170 – apud Gergov et al. 1985
Telish II 4220 – 4200 / 4080 – 3970 – apud Gergov et al. 1985
Telish II 4340 – 4220 / 4110 – 4100 – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5330 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2388) – apud Gergov et al. 1985
Telish II 4040 – 3940 / 3840 – 3920 – apud Gergov et al. 1985
Telish II 5240 +/- 50 BP(Seed, BIn 2241) – apud Gergov et al. 1985
Galatin - metoda C14
Galatin II 4300 – 3600 / 4600 – 3100 – apud Y.Boiadziev 1996
Galatin II 3340 – 3220 / 3200 - 3040 - apud Y.Boiadziev 1996
Galatin II 3040 – 2910 – apud Y.Boiadziev 1996
Kolarovo - metoda C14
Kolarovo I 2610 – 2470 – apud Y.Boiadziev 1996
Kolarovo I 3780 +/- 50 BP(Charcoal, BIn 2707) – apud Y.Boiadziev
KONISPOL IV (Eneolithic)
(Iliria, the journal of the Archaeological Institute of the Academy of Sciences of Albania, vol. 26, nos. 1-2 (1996), pp. 183-224)
KONISPOL CAVE RADIOCARBON DATES
Lab no. Cat. no. Tr. / Unit Material C-14 age (BP) Calibrated age (BC) Associations
Beta 67801 K93.5 X / 30 charcoal 4740 ± 60 3650-3360 (No diagnostic lithics)
Beta 80003 K94.5 XII / 12 charcoal 5200 ± 80 4230-3800 Late Neolithic pottery
Beta 80004 K94.6 XII /5 charcoal 3770 ± 70 2440-1965 Late Bronze Age pottery
Beta 56413 K92.1 IX /4 charcoal 4450 ± 90 3365-2895 Bronze Age pottery
( apud Karl M. Petruso, Muzafer Korkuti, Lorenc Bejko, Sytze Bottema, Brooks B. Ellwood, Julie M. Hansen, Francis B. Harrold, Nerissa Russell)
The shapes of the Eneolithic pottery of Konispol Cave relate it to Eneolithic cultures attested elsewhere in Albania, represented especially in Maliq Phase II. There are in addition parallels with the Rakhmani phase in Thessaly, Armenohori in Pelagonia, and Bubanj-Hum in Serbia.
Subscribe to:
Posts (Atom)